Bune practici în consiliere

Se spune că orice terapeut are nevoie de propriul terapeut, așa stau lucrurile și în consiliere. Din vreme în vreme e nevoie de supervizare, de întâlniri cu colegii de breaslă pentru a împărtăși experiențe, a dezbate idei și soluții și dincolo de orice, probabil nu greșesc să spun că e și un moment bun în care noi toți înțelegem că nu suntem singurii care se confruntă cu anumite situații delicate.

O astfel de întâlnire organizată sub umbrela Centrului de Consiliere și Orientare în Carieră din cadrul Academiei de Studii Economice din București a luat forma unui workshop la care au participat atât reprezentanți ai departamentelor de consiliere din cadrul marilor centre universitare din țară cât și consilieri independenți și persoane care lucrau în departamentul de resurse umane al unei companii.


Sursa foto

Subiectul s-a coagulat în jurul ideii de „Bune practici în consilierea studenților” și a generat o serie de exemple utile în lucrul cu tinerii.

Mai jos sunt trecute în revistă câteva idei utile pentru toți practicienii:

    • Să ținem cont de spațiul unde se desfășoară procesul de consiliere, întrucât în cazul studenților nu doresc să participe la activitățile nonformale de consiliere într-un spațiu în care sunt obișnuiți să desfășoare activități formale, cum sunt cursurile de la programele de licență/masterat.

    • Atunci când vine vorba despre proiecte care au drept miză consilierea vocațională, e de dorit să identificăm motivația internă, dar și externă a beneficiarului.

    • În același context – al proiectelor dedicate acestui serviciu – uneori grupul țintă care face obiectul proiectului, este format din persoane care nu doresc să beneficieze de astfel de servicii, fapt datorat ideii că ei fac parte dintr-un grup vulnerabil (fie că se dorește reducerea abandonului școlar, sau este vorba despre tineri NEET ).

    • Per ansamblu există o mobilizare greoaie identificată la nivelul tinerilor, însă odată implicați în proces, ei se dedică și doresc să se implice în atingerea obiectivelor. Mai mult, recomandă și altor prieteni serviciile de consiliere.

    • În continuare experiența relevantă și împărtășirea rezultatelor/parcursului profesional sunt activități apreciate în rândul tinerilor, atâta vreme cât lucrurile se desfășoară natural (fără întrebări prestabilite) și ei au cum să se identifice cu respectiva persoană care a fost cândva în locul lor.

    • Voluntariatul reprezintă o activitate care îi poate susține pe tineri să exploreze cât mai mult, așadar este de dorit să existe o mai mare popularizare a posibilităților de implicare.

    • Să existe o promovare mult mai crescută a serviciilor, beneficiilor și chiar a rezultatelor unor participați prin intermediul testimonialelor, miniarticole, Facebook, bloguri, platforme, orice canal media care să fie aproape de tânăra generație.

    • Activitatea de consiliere se concentrează eminamente pe nevoile clientului.

    • Nu în ultimul rând, merită adus în discuție exemplul Bulgariei, care a înțeles importanța consilierii și orientării vocaționale de timpuriu. Așadar pornind de la constatarea că pentru o dezvoltare sustenabilă a societății este nevoie de o resursă umană motivată și bine pregătită, guvernul a creat și finanțat un program complex de consiliere la nivel național.

Concluzia mi-o asum pe de-a-ntregul, anume că e nevoie de o voce comună puternică pentru a face cunoscute beneficiile unui proces de consiliere. E nevoie de implicarea factorilor decidenți la nivel național fără de care inițiativa nu va putea căpăta greutatea de care are nevoie și nici promovarea aferentă. Cu toate acestea, față de anii precedenți, activitățile dedicate, proiectele care au drept activități principale, consilierea și orientarea vocațională s-au înmulțit, semn că societatea începe să facă pași mici în direcția acordării locului binemeritat al acestui serviciu suport.

be Creative, be Trained, be Adventurous

Mulțumesc pentru like & share
error0

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *