Rădăcini

….  de aici inspirația

„Iubirile ca şi pomii: înfloresc atâta timp cât au rădăcini.” spune un proverb. Dar oare ce înseamnă o iubire cu rădăcini?

Cred că întâi de toate trebuie să ne gândim ce înseamnă o rădăcină? Te invit să facem un exercițiu de imaginație și să proiectăm pe ecranul minții o rădăcină de copac. Cum arată? Are multe ramificații? Sunt groase? Se întind pe o suprafață vastă? Dacă da, asta ne va duce inevitabil cu gândul la faptul că este bine ancorat în pământ și cel mai probabil nicio furtuna puternică nu îl va doborî.

Sursa

Din interacțiunile pe care le-am avut de-a lungul timpului cu diverși oameni am avut senzația că nu sunt neapărat puțini cei care nu știu că pot iubi sau nu știu că acea grijă față de ceea ce îl înconjoară înseamnă iubire.

Și dacă ați rezistat până aici, vă întrebați ce treabă are blogul acesta care vrea să povestească despre viața profesională și ale ei caracteristici cu iubirea și rădăcinile și copaci și furtuni. Este foarte simplu. Viața profesională nu o lași pur și simplu la birou după cele 8 ore de lucru. Viața profesională nu presupune caractere și oameni care au un comportament „de job” tras la indigo. Viața profesională reflectă ceea ce suntem noi în toată complexitatea noastră, cu bune și mai puțin bune. De aceea vorbesc și despre iubire pentru că e parte din viața noastră, e parte din noi, noi cei care purtăm acest bagaj chiar și în viața profesională. În viața aceasta îndeplinim o serie de roluri însă în speță suntem aceiași noi. Așa că mi se pare important să abordăm și astfel de subiecte care sunt parte din noi.

A învăța să iubești cu siguranță te va învăța taina toleranței, îți va șlefui îngăduința și răbdarea, te va susține în dezvoltarea empatiei atât de necesară în relațiile cu cei din jur, te va educa să experimentezi acceptarea de sine și a celor din imediata apropiere, îți va rotunji inima și îți va lumina chipul.

Rădăcinile iubirii își au bazele în copilărie sau probabil încă dinainte să luăm prima gură de aer. Așa cum anumite dezechilibre ale adulților își au rădăcinile în anumite traume ale copilăriei, așa și o viața împăcată poate fi rezultatul unei iubiri administrate în cantități potrivite încă de când viața a prins rădăcini în pântecele mamei.

Rădăcinile ne mai pot duce cu gândul și la locurile noastre de baștină. Și aici mă gândesc la acei oameni care se rușinează cu originile lor. Inevitabil iau exemplul celor din provincie. Sunt din provincie și întotdeauna, dar întotdeauna m-am mândrit cu acest lucru. Cu toate astea mult timp mi-am adresat o serie de întrebări… Oare ești cumva mai puțin om dacă vii de la sat? Asta este un handicap? Probabil aceia care gândesc așa nu au auzit de aforismul lui Blaga care ne spunea că „veșnicia s-a născut la sat”… Să-ți renegi rădăcinile e ca și cum te-ai renega pe tine, practic și asta este o formă de neacceptare.

Și revin la ideea de la care am pornit „Iubirile ca şi pomii: înfloresc atâta timp cât au rădăcini” și aș îndrăzni să extrapolez spunând că pomii înfloresc atunci când rădăcinile își iubesc pământul în care au crescut, așa și cu oamenii.

Să vă fie inspirație.

Mulțumesc pentru like & share
error0

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *