Work life balance – partea II

Ce facem în momentul instalării unui dezechilibru?

Tu ce metodă folosești? Dacă încă nu ai găsit varianta optimă, iată ce spun specialiștii în domeniu.

Literatura de specialitate oferă soluții pentru tratarea workaholismului bazate fie pe principii teoretice, netestate, fie pe rapoarte extrase din studii clinice, în ciuda numărului în continuă creștere a persoanelor diagnosticate a fi dependente de muncă (Shonin, Van Gordon, și Griggiths, 2014).

Cum stresul este unul dintre indicatorii care se regăsesc în simptomatologia dependenților de muncă, o soluție pentru reducerea nivelului acestuia poate fi mindfulness. Acest lucru a fost dovedit și de cercetarea realizată de Segal, Teasdale și Williams (Silverton, 2017), prin intermediul căreia s-a demonstrat că utilizarea practicii mindfulness scădea la jumătate posibilitatea de reapariție a stresului în cazul pacienților care s-au mai confruntat în trecut cu două sau trei astfel de episoade.

Sursa

Probabil că vă întrebați ce presupune această tehnică a mindfulnessului. În sens literar mindfulness este o stare de spirit prin care oamenii devin conștienți de gândurile și acțiunile lor, preocupați fiind de momentul prezent (Magnuson, 2011). Desigur această definiție este destul de săracă în explicarea amplitudinii fenomenului, cu toate acestea reușește să surprindă esența și preocuparea oamenilor asupra momentului prezent. Cu siguranță ideea de mindfulness cu toate implicațiile sale va face obiectul unui alt articol.

Mergând mai departe în direcția cercetărilor legate de tratarea dependenței de muncă prin intermediul mindfulnessului, un studiu propus de Shonin, Van Gordon și Griggiths (2014, p. 194-195), prezintă un caz care a înregistrat rezultate foarte bune. Persoana se confrunta cu stări de epuizare, somn agitat, migrene frecvente, irascibilitate în momentele de repaos, tulburări ale dispoziției, conflict familie-muncă, lipsa de concentrare. După practicarea Meditation Awareness Training timp de opt săptămâni, pe baza măsurătorilor realizate înainte de începerea programului, la finalul acestuia, dar și după o perioadă de trei luni, s-au observat îmbunătățiri în relație cu workaholismul, calitatea somnului, distres psihologic, durata muncii, implicarea în muncă în timpul liber, performanța în muncă.

Mai mult, dovezile evidente ale terapiei cognitive bazate pe mindfulness au făcut ca această tehnică să fie recomandată în Marea Britanie de Institutul Național pentru Sănătate și Excelență Clinică ca alternativă în tratamentul depresiei (Silverton, 2017). În momentul instalării depresiei corpul, emoțiile și gândurile sunt deopotrivă implicate făcând practic parte dintr-un proces amplu care se produce rapid și automat. Nu de puține ori sentimentul de suferință este intensificat în încercarea de a ieși din starea de depresie, reflectând la potențialele cauze care au determinat instalarea acesteia. Ca un răspuns la întrebarea cum poate mindfulnessul ajuta depășirea unui moment depresiv, Silverton (2017, p. 99) conluziona că mindfulnessul „ne invită să creăm un punct de unde să le vedem clar”, făcând referire la gândurile care stau la baza acestei stări.

Așadar, mindfulnessul este o varianta certificată științific pentru tratarea dezechilibrelor datorate muncii în exces. Din nou depinde doar de noi, să conștientizăm nevoia de sprijin și să ne dorim să ne implicăm total în proces pentru obținerea de rezultate.

Mulțumesc pentru like & share
error0

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *