Îmi place să mă recomand ca fiind un gând, culoare, un căutător de comori sufletești, pictor de zâmbete, suflet liber, spirit însetat de cunoaștere, busola care îi însoțește pe cei care sunt în căutarea drumului lor, iar ai mei au decis că mi-ar sta bine numele Octavia.
Sunt un om curios, în permanentă mișcare, absolvent de Studii Economice, cu vreo două masterate, câteva certificări și alte diplome la purtător. Și-am primit și premii pentru munca depusă, dar din nou, mai importanți sunt oamenii în conștiința cărora am reușit alături de echipă să produc o schimbare. Titlurile astea le puteți găsi cu ușurință pe LinkedIn sau aici întrucât cu voia voastră aici vreau să vorbesc despre OM și mai puțin despre diplomele omului.
Întreaga mea existență a fost puternic marcată de înclinația de a spriji pe cei care își doresc să „își croiască un drum în viață”, de la dorința de a fi profesor, om de HR, ONG-ist înfocat, apoi din rolul de trainer și consilier vocațional.
Îmi place să fiu conectată la realitatea cea adevărată. Știu, poate părea pleonastic, însă, realitatea este aceea pe care o simți tu, o trăiești așa cum e ea, o filtrezi prin propriile valori, credințe și încerci să te adaptezi și să faci ceva trainic. Ador să savurez o cafea bună și să citesc pe nerăsuflate. Petrec timp cu mine, iubesc florile, râd zgomotos și sunt mereu acolo pentru toți cei dragi mie.
Port cu mândrie portul nostru popular și nu mi-am uitat niciodată rădăcinile chiar dacă pașii m-au purtat prin ținuturi îmbietoare, pline de frumos și istorie. Sunt munteancă de la Rucăr și cred că aceasta este sursa curajului și a ambiției, este motivul pentru care nu cred o clipă în ideea de „nu se poate”, este izvorul dârzeniei pentru că trebuie să fim conștienți cu toții că dacă ni se dă un vis înseamnă că ni se vor revela și toate acele unelte de care avem nevoie pentru a-l împlini. Nu degeaba spunea Mihail Sadoveanu că muntenii au primit „decât inima ușoară și puterea de a se bucura”.
Iubesc oamenii, ei sunt sursa mea de energie, sunt motivul pentru care zâmbetul nu vrea să mă părăsească, imboldul care mă determină să îmi depășesc limitele, să îmi doresc să fiu mai bună, să dăruiesc mai mult din ceea ce sunt, zi de zi. Oamenii aduc inspirație, bogăție spirituală, energie bună sau pur și simplu te învață că „așa nu”. Cred că asta îmi este menirea în această etapă, să îi însoțesc pe cei de lângă mine în aventura lor pământeană. Vă vine greu să credeți? Atunci căutați-mă și mă veți găsi mereu în mijlocul oamenilor. 🙂
Și dacă ați rămas aici până la finalul descrierii, atunci vă invit să mă însoțiți în această aventură și să ne unim forțele pentru a găsi împreună răspunsurile la acele întrebări care par de nepătruns.
be Creative, be Trained, be Adventurous