Grădinița, școala primară, gimnaziu, liceu poate facultate… masterat? Și într-un procent mic chiar și doctorat. Toate aceste etape însumează 20 sau 21 de ani în funcție de durata programului de licență (3 sau 4 ani), excluzând facultatea de medicină și arhitectură…
Ce se întâmplă după ce terminăm această formare? Ne angajăm într-un job și ne despărțim doar când vine perioada pensionării? Sau ne mutăm pe o poziție similară în caz de restructurare a postului? Dacă meseria pentru care ne-am pregătit nu mai este de actualitate pe piața muncii cum o să procedăm? Vom îngroșa rândurile șomerilor de lungă durată? Ce alternative am putea construi? Există posibilitatea realizării unui plan B?
În afară de foarte puține lucruri ireversibile, toate situațiile au o soluție, probabil una foarte la îndemâna noastră. Așadar, cum bine spunea un vechi proverb „Omul gospodar își face vara sanie și iarna car”, așa și noi trebuie să fim mereu pregătiți pentru orice situație aparent neprevăzută din piața muncii. Nu mai este niciun secret pentru nimeni că în prezent piața muncii este una volatilă, într-o continuă schimbare și redefinire. Tocmai din aceste motive trebuie să fim „în gardă”. Cum facem acest lucru?
Învățarea continuă este o soluție viabilă pe termen lung. De ce? Pentru că ea poate acționa fie ca un liant pentru perfecționarea în domeniul în care activăm în prezent, fie poate fi vorba de o investiție într-o pasiune pe care ulterior să o transformăm într-o meserie de zi cu zi.
Totodată, ideea de învățare continuă, nu se limitează doar la hobby-uri sau investiția în dezvoltarea profesiei actuale, ci poate fi vorba despre descoperirea și îmbunătățirea anumitor abilități despre care este foarte posibil nici să nu fi aflat până la acest moment. Aici, este nevoie de foarte multă deschidere și interes pentru a experimenta o paletă cât mai diversă de domenii și activități. Nu de puține ori, în urma aplicării unui test de interese, (puteți găsi aici, singurul test calibrat pe România) putem descoperi că avem înclinații și pentru alte arii pe care nu am avut ocazia să le experimentăm.
Lipsa unui loc de muncă atrage după sine multe alte aspecte nefavorabile, de la un venit cu mult mai mic decât cel anterior, la depresii și stări de inutilitate care nu fac decât să îngreuneze procesul de reintegrare pe piața muncii. Faptul că ne cunoaștem pe noi înșine și investim constant în acele abilități cu potențial mare de succes, planul B este unul mult mai ușor de înfăptuit.
