Work life balance – partea I

Până la ce oră joci rolul de angajat și la cât începi să îți trăiești viața?

Este un subiect îndelung dezbătut de-a lungul timpului atât în mass-media, online, colțuri de stradă, la întâlnirile cu prietenii, dar și în rândul cercetătorilor. Așadar aș vrea să zăbovim preț de un articol-două asupra studiilor făcute în această direcție.

Am avut ocazia să aprofundez această temă într-o manieră organizată, în cadrul facultății de Psihologie. În acest sens voi expune aici câteva gânduri validate de specialiști care să vă traseze câteva linii generale ale complexului tablou, întrucât cred că este un fenomen care preocupă societatea. Mai mult, ne amintim cu toții despre cazurile celor care s-au expus muncii până la pierderea vieții, și atunci e de dorit să conștientizăm aceste pericole și să căutăm echilibrul. Cârcotașii vor spune că este un îndemn la „tăiat frunza”, însă cu permisiunea voastră, vreau să le comunic faptul că acest spațiu nu li se adresează.

Sursa

Într-o lume a consumului, probabil că și oamenii dependenți de muncă sunt o necesitate. Din dorința de a atinge țintele de vânzări, a respecta termenele propuse în proiecte, a dezvolta altele noi, atât angajații cât și angajatorii uneori ajung să pună pe locul doi propria persoană în încercarea de a primi recunoștință, un punctaj mare la evaluarea de final de an și probabil un punctaj din ce în ce mai mic la capitolul viață personală cu tot ceea ce implică ea. O oră în plus la job egalează o oră în minus petrecută făcând acele lucruri care întregesc tabloul unei existențe echilibrate.

Prin strategiile de management propuse la nivelul organizației, creativitatea a început să piardă teren în fața activităților rutiniere orientate spre obținerea rezultatelor, viața personală a angajaților este și ea periclitată de aceste tendințe în muncă prin simplul fapt că oamenii petrec din ce în ce mai mult timp la serviciu, sunt din ce în ce mai obosiți și mai stresați în încercarea lor de a-și face treaba și de a atinge o stare de bine, care evident este umbrită de sacrificiile mult prea mari pe care aceștia le-au făcut pentru a ajunge acolo.

Prima definiție a conceptului de workaholism a fost dată la începutul anilor ’70. La acel moment dependența de muncă era prezentată ca o nevoie excesivă și de necontrolat de a munci, care în mod continuu afectează sănătatea, fericirea și relațiile interumane.

Anumiți autori privesc workaholismul prin prisma atitudinii față de muncă și nu a orelor efective petrecute la muncă de unde derivă și splitarea tipurilor de dependență în: implicarea în muncă, sentimentul de nevoie de a munci și plăcerea de a munci (Spence & Robbins, 1992 citați în Burke, 2016). Cu toate acestea nu există o delimitare exactă întrucât au fost identificate numeroase situații în care angajații au experimentat un moment de burn out, așa cum și dependenții de muncă pot deveni angajați implicați în muncă în anumite circumstanțe. Autorii aduceau argumente și în legătură cu motivația care stă la baza comportamentelor de dependență sau implicare. În acest sens, aceștia precizau că motivația pentru dependența de muncă este dată de un comportament de sustragere, evitare, pe când implicarea în muncă are la bază un sistem motivațional caracterizat de o dorință naturală.

Așadar vorbim din nou de alegeri, alegi să te afunzi în muncă pentru a ascunde anumite goluri, frici, angoase? Sau alegi să menții echilibrul și să-ți dai timp pentru relaxare, deconectare, refacere și pasiuni? Trebuie pus în balanță și o să realizezi că totul are rostul și timpul lui.

Despre cum aducem echilibrul și ce anume putem face pentru a-l menține, vom povesti în partea a doua a acestui articol. Până atunci vă încurajez să împărtășiți din experiența voastră, despre cum reușiți să mențineți echilibrul și să vă detașați – fie că vorbim de muncă sau de evenimentele din viața personală – poate sunt lucruri care vor inspira și alte persoane și astfel reușim să facem o faptă bună, împreună.

Fiți echilibrul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *