Creative Training Adventure

Ce facem în momentul instalării unui dezechilibru?

Tu ce metodă folosești? Dacă încă nu ai găsit varianta optimă, iată ce spun specialiștii în domeniu.

Literatura de specialitate oferă soluții pentru tratarea workaholismului bazate fie pe principii teoretice, netestate, fie pe rapoarte extrase din studii clinice, în ciuda numărului în continuă creștere a persoanelor diagnosticate a fi dependente de muncă (Shonin, Van Gordon, și Griggiths, 2014).

Cum stresul este unul dintre indicatorii care se regăsesc în simptomatologia dependenților de muncă, o soluție pentru reducerea nivelului acestuia poate fi mindfulness. Acest lucru a fost dovedit și de cercetarea realizată de Segal, Teasdale și Williams (Silverton, 2017), prin intermediul căreia s-a demonstrat că utilizarea practicii mindfulness scădea la jumătate posibilitatea de reapariție a stresului în cazul pacienților care s-au mai confruntat în trecut cu două sau trei astfel de episoade. Continue reading “Work life balance – partea II”

Până la ce oră joci rolul de angajat și la cât începi să îți trăiești viața?

Este un subiect îndelung dezbătut de-a lungul timpului atât în mass-media, online, colțuri de stradă, la întâlnirile cu prietenii, dar și în rândul cercetătorilor. Așadar aș vrea să zăbovim preț de un articol-două asupra studiilor făcute în această direcție.

Am avut ocazia să aprofundez această temă într-o manieră organizată, în cadrul facultății de Psihologie. În acest sens voi expune aici câteva gânduri validate de specialiști care să vă traseze câteva linii generale ale complexului tablou, întrucât cred că este un fenomen care preocupă societatea. Mai mult, ne amintim cu toții despre cazurile celor care s-au expus muncii până la pierderea vieții, și atunci e de dorit să conștientizăm aceste pericole și să căutăm echilibrul. Cârcotașii vor spune că este un îndemn la „tăiat frunza”, însă cu permisiunea voastră, vreau să le comunic faptul că acest spațiu nu li se adresează. Continue reading “Work life balance – partea I”

Te întreabă serios recrutorul. Începi să îți proiectezi tot felul de imagini; ba cu tine la costum, ba mereu cu valiza la ușă, ba într-un birou colorat și nu îți dai seama pe care să o alegi ca să îi explici mai bine. Te-ai gândit la specificul postului, la posibile oportunități de avansare, la secvențele furnizate de imaginația ta, și alegi una, care nu îți aduce neapărat bucurie, dar o alegi ca „să dea bine”. Totuși vrei să-ți spun ce dă bine? Continue reading “Cum te vezi peste 5 ani?”

Nu, nu, nu este o lucrare de Garcia Marquez.  Este o discuție despre interviu și cum anume ar trebui să te pregătești pentru el. Îmi vei spune că ai citit kilograme de articole pe subiect, nici nu contest acest lucru, însă în mare parte ele se concentrează pe ceea ce numim generic „aspecte de ordin tehnic”. Și nu este nimic rău în asta, pentru că este important să știi cum să strângi mâna recrutorului, să nu îți vorbești de rău fostul angajator, ce vestimentație să îți alegi, ce poziție să adopți în timpul înterviului, ce să spui și cum să spui și așa mai departe. Dar aș vrea să zăbovim puțin la capitolul <<atmosferă>>. Continue reading “Despre interviu și alți demoni”